Află ce sport pot face copiii şi de la ce vârstă

Părinţii care doresc să se ocupe intens de educaţia sportivă a copiilor au de multe ori următoarea dilemă: ce sport trebuie să practice copilul meu? În mod normal nu există o „reţetă” universal valabilă, pentru că depinde mult de calităţile fizice ale copilului, de talentul acestuia, dar pentru copiii mici, pentru preşcolari, există câteva reguli generale, explicate foarte clar de Alexandru Ghica, profesor kinetoterapeut, absolvent al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport (ANEFS).

„Pentru toţi copiii, în special pentru cei mici, înotul este cel mai bun sport. Nu îi solicită foarte mult şi este ca o a doua natură pentru ei. Înotul dezvoltă calităţile fizice ale unui copil şi îl ajută pe viitor dacă îşi doreşte să facă sport de performanţă. Interesant este că s-a stabilit că, dacă mama a înotat când era gravidă, copilul este mult mai abil odată ce ajunge în apă. Şi atletismul este un sport bun pentru copii, dar cu condiţia ca ei să facă doar alergare, foarte sănătoasă, şi nu să sară peste garduri sau la groapa cu nisip. Din păcate, la noi nu prea este aşa pentru că oamenii sunt tentaţi să-şi ducă copiii să facă sporturi unde se câştigă mulţi bani, sporturi care nu sunt, neapărat, bune pentru sănătatea lor”, spune Ghica, care încearcă să explice care sunt avantajele şi dezavantajele diverselor categorii de sporturi în funcţie de vârsta copiilor.

Voleiul dezvoltă glandele sexuale la băieţi

„Sporturile cu minge trebuie începute, de regulă, pe la 6-7 ani când copilul are puţină forţă, a mai crescut, pentru că acestea sunt nişte sporturi care solicită organismul unui copil. Aceste sporturi, adică baschet, volei, tenis, sunt sporturi pe care este bine să le practice un copil când este în creştere. Sporturile făcute cu extensie pe alungire, cum ar fi baschetul şi voleiul, te ajută să creşti. De altfel, acestea sunt două sporturi indicate în special băieţilor pentru că, spre exemplu, alte studii au stabilit că glandele sexuale se dezvoltă foarte bine la voleibalişti”, explică kinetoterapeutul, care ştie şi ce nu trebuie să facă un copil: „La polul opus sunt câteva sporturi pe care un copil trebuie să le evite. Eu, dacă aş avea un copil, nu l-aş lăsa să facă haltere, nici culturism, judo sau gimnastică, pentru că aceste sporturi afectează creşterea unui copil. Apoi, am văzut foarte mulţi copii de câţiva ani pe role, în parc, alături de părinţi. Este greşit. Rolele afectează grav sănătatea unui copil care are mai puţin de 6 ani şi o să observaţi că din ce în ce mai mulţi copii au picioarele în X, cum se spune. Iar explicaţia este simplă: ligamentele pe partea interioară sunt slăbite datorită poziţiei prin care copiii încearcă să-şi menţină echilibrul pe role. Apoi, eu nu mi-aş da copilul la schi mai devreme de 6-7 ani pentru că şi acesta este un sport solicitant. Copilul trebuie să aibă deja o structură osoasă solidă, să aibă ligamentele rezistente înainte de a fi solicitat, pentru că se pot întâmpla multe accidente, de la întinderi la rupturi de meniscuri sau de ligamente”.

Sporturile de contact, de evitat

Cum foarte mulţi băieţi cer să meargă la karate, în special după ce au văzut multe filme la televizor, este bine de ştiut că sporturile de contact sunt bune pentru copii abia după ce au trecut de 11 ani. „Copilul nu trebuie dus la box sau la sporturi de contact cât este puşti. În niciun caz înainte să facă măcar 11-12 ani. Un copil de 4-5 ani nu are ce să caute aici, pentru că el trebuie să se joace atunci când face sport, nu să se bată. Plus că în România nu prea există antrenori care să fie şi buni psihologi şi să ştie să ţină în frâu un copil care face judo, box sau karate iar acest lucru ar putea avea repercusiuni asupra psihicului copilului”.

Tot din punct de vedere psihic s-a observat că băieţii excelează în sporturile individuale în vreme ce fetele se descurcă mai bine la sporturile de echipă: „Băieţii, prin natura lor, din dorinţa de a domina, vor căuta să se remarce la sporturile individuale. Acolo pot ei demonstra că sunt cei mai buni. În cazul fetelor este exact invers. Ele se simt mult mai bine într-o echipă, iar randamentul lor este mai bun”.

sursa

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu