Jucarii educative, creative, interactive.

Numari numele lor si ma sperie: interactive, creative, educative. Ai putea crede ca nu sunt jucarii. Am observat, uitandu-ma la astia mici cum se joaca, faptul ca nu jucariile sunt in sine creative. Imaginatia lor le face educative, creative si interactive. Indiferent de scopul lor initial. Spre exemplu, poneii au ajuns luptatori stelari, dupa ce copiii au vazut star wars, cateva printese deja stiu kung fu si mai multe personaje disney in functie de fimele la care se uita si jocurile pe care le instealeaza, pe care la gasesc si pe care le joaca, sunt upgradate, capatat diverse skill-uri si abilitati, au dialoguri foarte apropiate de cele observate in familie, la scoala, la antrenamente. Spre exemplu, Cenusareasa, joaca baschet. V-ati fi asteptat la asta? De cand? De cand joaca si fii-mea baschet. Majoritatea robotilor lego, acum stie sah.
Vorbesc serios, de cand asta mic, se duce la clubul de sah, si skylanderii, poneii, luptatorii ninja broastele testoase sau spiderman, au invatat sah. Cel putin ciudat!

Oarecum amuzant este ca in functie de jocurile pe care le servesc, astia mici vor sa transpuna toate ideile in realitate si eu nu vreau deloc sa ii impiedic in aceasta sarcina. Imi aduc aminte de ce spunea Einstein, cum ca knowledge-ul nu este mare jmekerie si in fapt, tot ceea ce conteaza este imaginatia. Si nu vreau deloc sa le ucid imaginatia ci dimpotriva: vreau sa inteleaga faptul ca tot ce conteaza in viata, este sa fie fericiti, sa faca ceea ce le place, sa nu devina sclavi ai unui sistem tampit si corupt si limitat, de invatamant, de gandire, de religie, de morala si educatie. Sa fie liberi si fericiti, nu bogati si mincinosi si fricosi si prosti.

Asta vreau de la si pentru copiii mei, sa gandeasca singuri sa nu preia greselile mele, sa gandeasca si sa ia propriile decizii, bune sau mai putin bune, periculoase sau mai putin, dar sa fie ale lor, sa joace la masa pe mana lor, nu pe a mea.

Sper sa reusesc si sper ca banii investiti ca sa zic asa, in jucarii sa ii ajute, sa ii invete, sa nu creasca cu tare, cu complexe, sa iaba imaginatie, curaj, sa fie oameni. Pentru ca vad din ce in ce mai putini oameni in jurul meu, probabil si de aceea ma izolez social, in sanul familiei pt ca nu imi mai place societate, parca toti sunt strambi.

Ma rog, revenind, nu stiu care este motivul dar copiii mei par ok, par ca sunt mult peste parinti si vad lucruri bune la ei, nu stiu daca asta se datoreaza jucariilor, familiei, educatiei primite, adn-ului sau temperaturii camerei. Probabil ca sunt mai multe variabile care au contribuit la ceea ce ei sunt acum, important este urmatorul lucru, daca macar o mica parte se datoreaza si jucariilor cumparate, atunci eu sunt multumit.

Astea sunt cele mai apreciate jucarii ale copiilor mei si majoritatea este reprezentata de categoriile jocuri creative, jocuri-educative, jucarii-interactive:

Din celalalta categorie, amintita mai sus, acestea sunt in topul jucariilor preferate:
Etichete:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)